Bonjour popor !!!!!! Tot fericit, tot fericit ????

duminică, 14 noiembrie 2010

Aţi pierdut meciul cu steaua, dar nu şi inimile noastre!
Continuăm împreună!

...


Trup şi suflet noi vom fi mereu,
Vom cânta la bine şi la rău,
Pentru tine, RAPIDULE!


Dublă cu steaua, ambele pe Giuleşti, ambele cu stadionul arhiplin. Concluzia: nici un gol marcat în patru reprize în poarta stelei, două puncte pierdute în campionat pe teren propriu, plus o eliminare în sferturile Cupei României. Eu unul parcă am retrăit dubla manşă din Cupa UEFA. Şi atunci, şi acum, deşi am dominat ambele meciuri, rezultatele au fost nefaste pentru noi în ambele meciuri. Sigurul lucru care va rămâne după această dublă este referitor la dragostea nemărginită pe care noi rapidiştii o purtăm acestui club, modul extraordinar în care ştim să ne încurajăm favoriţii, cântecele şi atmosfera pe care reuşim să o creem pe orice stadion! Spre deosebire de steaua şi dinamo, noi chiar suntem o galerie, mulţi au recunoscut-o, şi se ştie foarte bine, puţini pot sta în faţa noastră, şi la propriu şi la figurat!




Vor sări în sus cei care se numesc "stelişti" şi vor spune: "Da domne, dar noi nu-l mai suportăm pe Becali, şi d'aia ne comportăm aşa..." Le voi răspunde simplu: staţi liniştiţi, staţi mieluţi! Nici noi nu-l mai iubim de mult pe George Copos, ba chiar şi noi am vrea să scăpăm de el! Până atunci, echipa nu va avea de pătimit din vina noastră! Ne vom face datoria meci de meci, cum am mai spus de atâtea ori, indiferent de locul de disputare al partidelor, indiferent de vreme - ploaie, ger, sau soare torid, indiferent de preţul biletelor, sau numele patronului, iar victoria favoriţilor noştri va fi singura şi cea mai de preţ răsplată pe care o putem avea! Bineînţeles, în lungul drum pe care îl are de parcurs galeria în suportul ei pentru echipă, apar şi sincope şi eşecuri! Aici este important ca noi rapidiştii să fim solidari, să fim aproape de echipă, şi să nu ne lăsăm niciodată învinşi de sentimentele de mâhnire sau de tristeţe ce pot pune stăpânire pe inima unui suporter!




Acum echipa traversează un moment greu! Din această nenorocită dublă cu steaua n-am ieşit deloc bine. Dar cu încrederea pe care noi vom continua să o arătăm echipei şi antrenorului, sunt sigur că vom reuşi să depăşim acest moment dificil, mai ales că avem avantajul de a avea un antrenor - Marius Şumudică - care este extrem de iubit de suporteri, şi căruia noi îi acordăm încredere maximă! El iubeşte acest club, îi înţelege nevoile şi pretenţiile, iar asta nu poate fi decât în avantajul nostru. Şi Ioan Andone la dinamo, şi Marius Lăcătuş la steaua sunt devotaţi acelor cluburi, dar diferenţa între ei şi Şumi-gol este că ultimul nu este contestat de suporteri, iar asta contează foarte mult!




Am pierdut o bătălie... Războiul continuă! Următorul pas este la Târgu Mureş. Oţelul Galaţi şi Poli Timişoara au făcut deja paşi greşiţi în această rundă - 1-1 acasă cu Victoria Brăneşti, respectiv 1-1 în deplasarea de la Urziceni. Cu o victorie în partida de la Târgu Mureş urcăm pe locul 2 în clasament, la egalitate cu echipa înfrăţită Poli Timişoara, şi reducem la 4 puncte distanţa care ne separă de liderul surprinzător al acestui tur - Oţelul Galaţi.



Mult succes la Târgu Mureş RAPIDULE!!!



Update: RAPID a pierdut la ieri la Târgu Mureş, dar având în vedere că echipele aflate pe primele 6 locuri au înregistrat paşi greşiţi, consider că nu e chiar aşa o mare tragedie, deşi puteam profita de ocaziile astea şi ne puteam distanţa de steaua şi dinamo şi ne apropiam de Oţelul Galaţi. Asta este... Continuăm să iubim RAPIDUL!!!


FZR!!!




Share/Bookmark
Aţi pierdut meciul cu steaua, dar nu şi inimile noastre!
Continuăm împreună!

joi, 11 noiembrie 2010

RAPID - steaua 11 noiembrie 2010

- episodul II - Tunderea oilor

...




Ce era de aşteptat s-a întâmplat... Steaua a venit luni în Giuleşti doar ca "echipă"... Galeria noastră nu a avut oponent. Au aruncat cu fel şi fel de pretexte - ba au primit bilete puţine
, ba au mai cumpărat ei vreo 200 de bilete şi ar fi vrut să stea toţi grupaţi.... De parcă noi în faza precedentă a Cupei, când am fost la Ploieşti am primit mii de bilete, toate la un loc. Greşit: Astra nu ne-a dat decât 206 bilete, dar stadionul a fost plin de rapidişti, împrăştiaţi peste tot, cântând toţi într-un singur glas! Asta înseamnă dragoste adevărată pentru echipa şi spirit de sacrificiu pentru culorile ei: indiferent de locul de disputare al partidei, indiferent de adversar, de anotimp, sau de preţul biletelor, noi rapidiştii am fost mereu prezenţi în număr cât mai mare, şi ne-am susţinut echipa ca nimeni alţii! Dar această pasiune, pentru ei va fi greu de înţeles! Ce ştiu steliştii ce e ciocolata - mănâncă hârtia şi aruncă bucata!




În al doilea rând, penibilul de care s-au acoperit, în momentul în care Duckadam a declarat că porţile
erau cu 10 cm mai mici, e atât de mare, încât chiar şi-n Himalaya de-ar fugi, tot nu ar fi suficient de înalţi munţii încât să ascundă acel penibil! Pretexte, pretexte şi iar pretexte! Înclin să cred că RAPID a devenit pentru aceşti "folbalişti" un complex! Exceptând "cazul bricheta", au trecut câţiva ani de când steaua nu a mai repurtat o victorie împotriva noastră, indiferent că meciurile s-au disputat pe Giuleşti, Ghencea, sau fostul Lia Manoliu. Sigura lor replică constă în rememorarea eliminării din sferturile Cupei UEFA, deşi omit faptul că în returul de pe Lia Manoliu au aplicat o tactică ultra-defensivă, falimentară în returul cu Middlesbrough. Şi mai omit rivalii noştri că la o săptămână de la acea dublă manşa a avut loc şi meciul direct din campionat, disputat tot pe Lia Manoliu, încheiat cu scorul de 2 - 0 în favoarea echipei noastre (marcatori Daniel Pancu şi Viorel Moldovan).




Deşi pâna acum s-a vehiculat în presa de specialitate roş-albastră - gsp sau prosport, că ultraşii oaspeţi continuă protestul de la meciul de luni şi că nu vor face deplasarea nici la meciul de Cupă, ultimele informaţii anunţă prezenţa steliştilor în Giuleşti, lucru care pe mine unul nu poate decât să mă bucure. Astfel spectacolul va fi complet, deşi, şi cu ei şi fără ei, atmosfera era la fel de vulcanică, ca şi
acum 3 zile, şi asta în ciuda faptului că abonamentele noastre nu vor fi valabile la acest meci, clubul tipărind deja bilete şi punându-le în vânzare. Eu unul am încredere în faptul că, în dragostea noastră pentru RAPID, foarte mulţi suporteri vor renunţa la 10 - 20 de lei din buzunarul lor şi vor veni să-şi cumpere bilete! Până mâine la ora jocului cred că mare parte din ele vor fi epuizate.





Să-ncurajăm RAPIDUL până murim
E cel mai frumos lucru pe care-l ştim!






Notă: imaginile folosite sunt luate de-a
lungul vremii de pe rapidisti.ro.
Le-am găsit oportune pentru această postare.




Share/Bookmark
RAPID - steaua 11 noiembrie 2010

- episodul II - Tunderea oilor

duminică, 7 noiembrie 2010

Rapid - Steaua luni, 8 noiembrie 2010

Fierbe Giuleştiul, clocoteşte suflarea vişinie!!!

...


Puţin peste o zi ne desparte de primul episod al dublei dintre Rapid şi Steaua, echipele cu cele mai reuşite prezenţe în cupele europene din ultimii ani. Memorabil va rămâne sfertul de finală din cupa UEFA din 2006.




Un meci care naşte patimă de ambele părţi, aşteptat cu mare nerăbdare de ambele tabere, mai ales de vulcanicii suporteri giuleşteni, chiar dacă pentru stelişti "ăsta nu e derby".




Ei bine fraţilor, pentru noi e derby, şi e unul destul de important, alături de meciurile cu Dinamo, Poli Timişoara, Universitatea Craiova şi mai recent CFR Cluj. Pentru noi e derby şi voi ştiţi foarte bine ce înseamnă lucrul ăsta, pentru că aţi simţit de prea multe ori cum infernul Giuleştiului se deschide pentru voi!




Atmosfera de pe Giuleşti e inconfundabilă pentru multe echipe, dar mai ales pentru voi, care de vreo 2 ani nu mai veniţi pe Giuleşti în grup organizat, ca o adevărată galerie cum vă place să vă numiţi, ci numai deghizaţi, incognito, aruncând celebra bricheta spre jalnicul albitru Alexandru Deaconu! Cea mai mare ruşine voi sunteţi! Ca un paralelă - Costin Lazăr, căpitanul nostru, refuza u
n penalty într-un meci cu Oţelul Galaţi, în timp ce Mirel Rădoi al vostru îşi îndemna coechipierii să se retragă cât mai grabnic la vestiare după fluierul albitrului pomenit mai sus! E doar o paralelă, multe altele se pot face, dar nu e nici locul şi nici momentul, cu atât mai mult cu cât sunt alţii mult mai avizaţi decât mine să o facă.




Ultimul lucru care face diferenţa între noi rapidiştii şi fanii din Ghencea este istoria curată care ne stă în spate - "galeria lu' Rapid n-a fost membră de partid", cei 30.000 de fani care au umpleau stadionul Republicii pe când Rapidul evolua în "B", cupa României câştigată de Rapid în 1975 din divizia "B" - caz unic până acum, şi mai ales marile personalităţi ale vieţii culturale româneşti, a căror inimă a bătut pentru Rapid: Colea Răutu, Ştefan Bă
nică senior, Gheorghe Dinică, Jean Constantin, Florian Pitiş, Laura Stoica, Anda Călugăreanu, Puiu Călinescu, Nicu Constantin, Rapid fiind singura formaţie care are un club aristocratic! Pentru că Rapidul are ceva de viţă nobilă în venele lui, ceva ce alte cluburi nu au, şi nu vor avea vreodată!



PS: Data viitoare când venim în Ghencea să ne susţinem favoriţii, aş fi curios să vă ascult imnul... Aveţi voi imn? Ascultaţi-l pe al nostru!


PS2:
Săptămânal Rapid


Luni şi marţi mă jur că-n veci

Nu mai calc nici mort la meci,

Dar de vineri mă decid :

Boala veche — Hai RAPID !



Şi, ciudat. nu pot pricepe

De ce sunt baiat timid

Numai până când începe

Meciul nostru – Hai RAPID



Fie vânt, fie furtună

Fie ger sau timp splendid

Locul meu e în tribună

Consecvent cu — Hai RAPID !



Când echipa vişinie

A pornit ca un bolid

Ştiu că iarăşi va înscrie

Pe fundalul - HAI RAPID !



Hai, baieţi ! Hai înainte

Combinaţi , treceţi prin zid
Adversarul nostru simte
Ce înseamnă - Hai RAPID !



Când Giuleştiul se goleşte

Şi iar porţile se-nchid

Eu adun şi scad pe deşte,

Puncte. puncte - Hai RAPID !



A trecut etapa asta

Şi încerc să fiu lucid

Poate îmi conving nevasta

Că... dar lasă — Hai RAPID !




Share/Bookmark
Rapid - Steaua luni, 8 noiembrie 2010

Fierbe Giuleştiul, clocoteşte suflarea vişinie!!!

vineri, 5 noiembrie 2010

Poetul Adrian Păunescu a trecut în nefiinţă...

Dumnezeu să-l aibă-n paza Sa!

...


O ştire cutremurătoare m-a lovit în urmă cu câteva minute... Cred că ne loveşte pe toţi! Poetul Adrian Păunescu a încetat din viaţă! O veste pe care nu-mi doream să o aflu, pe care în clipele de faţă pur şi simplu o refuz...



După o luptă crâncenă în ultimele zile, inima sa mare a încetat să mai bată. Deşi corpul medical a făcut tot ce era omeneşte posibil pentru salvarea maestrului, inevitabilul s-a produs! Cultura noastră şi aşa sărăcită în ultimii ani a mai pierdut un titan - Adrian Păunescu!


Adrian Păunescu s-a născut la 20 iulie 1943, în localitatea Copăceni, judeţul Bălţi - Basarabia, astăzi Republica Moldova. A fost poet, publicist și om politic român. Adrian Păunescu este cunoscut mai ales ca poet și ca organizator al Cenaclului Flacăra. A fost unul din cei mai prolifici poeți români contemporani. A debutat ca poet în 1960. Din 1973 conduce revista Flacăra. Devenit incomod, este destituit în iulie 1985. Pretextul imediat a fost scandalul busculadei iscate la concertul Cenaclului Flacăra din Ploieşti din iunie 1985, însă Păunescu devenise cunoscut și pentru criticile la adresa puterii (vezi, de exemplu, poemul Analfabeții, publicat în 1980 în Flacăra).




Pentru cei pasionaţi de sport, şi mai ales de fotbal, aş vrea să mai precizez că Adrian Păunescu este autorul versurilor care constituie de suficient timp imnurile a două dintre cele mai iubite echipe "Suntem peste tot acasă" - imnul Rapidului şi "Cântec despre Oltenia" - imnul Universităţii Craiova. De asemenea, Adrian Păunescu este cel care l-a convins pe Hagi să se reîntoarcă la echipa naţională, în campania pentru calificarea la Euro 2000, deşi iniţial acesta îşi anunţase retragerea din reprezentativa noastră.


Aş vrea să cred că Adrian Păunescu nu a murit! El a plecat doar să se întâlnească cu Grigore Vieru, bunul său prieten. Deşi nu va mai fi printre noi, versurile sale vor continua să existe, să fie citite, şi poate, într-o bună zi, maestru va fi introdus în manualele de limba română, acolo unde până acum avea interzis.



Colind celui fără de ţară - interpretare Tudor Gheorghe
versuri Adrian Păunescu






Antiptimăvara - interpretare Tudor Gheorghe,
versuri Adrian Păunescu


Cuvintele, al căror stăpân era maestrul Păunescu, se dovedesc în momentul de faţă sărăcăcioase, lipsite de sens! Cultura română sângerează, patria noastră este îndoliată! Adio maestre! Poporul român şi cultura română îţi vor simţi lipsa din plin!




Adrian Păunescu - "Repetabila povara"


Cine are părinţi, pe pământ nu în gând
Mai aude şi-n somn ochii lumii plângând
Că am fost, că n-am fost, ori că suntem cuminţi,
Astăzi îmbătrânind ne e dor de părinţi.

Ce părinţi? Nişte oameni ce nu mai au loc
De atâţia copii şi de-atât nenoroc
Nişte cruci, încă vii, respirând tot mai greu,
Sunt părinţii aceştia ce oftează mereu.

Ce părinţi? Nişte oameni, acolo şi ei,
Care ştiu dureros ce e suta de lei.
De sunt tineri sau nu, după actele lor,
Nu contează deloc, ei albiră de dor
Să le fie copilul c-o treaptă mai domn,
Câtă muncă în plus, şi ce chin, cât nesomn!

Chiar acuma, când scriu, ca şi când aş urla,
Eu îi ştiu şi îi simt, pătimind undeva.
Ne-amintim, şi de ei, după lungi săptămâni
Fii bătrâni ce suntem, cu părinţii bătrâni
Dacă lemne şi-au luat, dacă oasele-i dor,
Dacă nu au murit trişti în casele lor...
Între ei şi copii e-o prăsilă de câini,
Şi e umbra de plumb a preazilnicei pâini.

Cine are părinţi, pe pământ nu în gând,
Mai aude şi-n somn ochii lumii plângând.
Că din toate ce sunt, cel mai greu e să fii
Nu copil de părinţi, ci părinte de fii.

Ochii lumii plângând, lacrimi multe s-au plâns
Însă pentru potop, încă nu-i de ajuns.
Mai avem noi părinţi? Mai au dânşii copii?
Pe pământul de cruci, numai om să nu fii,

Umiliţi de nevoi şi cu capul plecat,
Într-un biet orăşel, într-o zare de sat,
Mai aşteaptă şi-acum, semne de la strămoşi
Sau scrisori de la fii cum c-ar fi norocoşi,
Şi ca nişte stafii, ies arare la porţi
Despre noi povestind, ca de moşii lor morţi.

Cine are părinţi, încă nu e pierdut,
Cine are părinţi are încă trecut.
Ne-au făcut, ne-au crescut, ne-au adus până-aci,
Unde-avem şi noi însine ai noştri copii.
Enervanţi pot părea, când n-ai ce să-i mai rogi,
Şi în genere sunt şi niţel pisălogi.
Ba nu văd, ba n-aud, ba fac paşii prea mici,
Ba-i nevoie prea mult să le spui şi explici,
Cocoşaţi, cocârjaţi, într-un ritm infernal,
Te întreabă de ştii pe vre-un şef de spital.
Nu-i aşa că te-apucă o milă de tot,
Mai cu seamă de faptul că ei nu mai pot?
Că povară îi simţi şi ei ştiu că-i aşa
Şi se uită la tine ca şi când te-ar ruga...

Mai avem, mai avem scurtă vreme de dus
Pe conştiinţă povara acestui apus
Şi pe urmă vom fi foarte liberi sub cer,
Se vor împutina cei ce n-au şi ne cer.
Iar când vom începe şi noi a simţi
Că povară suntem, pentru-ai noştri copii,
Şi abia într-un trist şi departe târziu,
Când vom şti disperaţi veşti, ce azi nu se ştiu,
Vom pricepe de ce fiii uită curând,
Şi nu văd nici un ochi de pe lume plângând,
Şi de ce încă nu e potop pe cuprins,
Deşi plouă mereu, deşi pururi a nins,
Deşi lumea în care părinţi am ajuns
De-o vecie-i mereu zguduită de plâns.




Dumnezeu să-l odihnească-n pace!





Share/Bookmark
Poetul Adrian Păunescu a trecut în nefiinţă...

Dumnezeu să-l aibă-n paza Sa!


Mulţumesc pentru timpul acordat vizionării acestui blog, mai ales dacă ai lăsat un comentariu sau o sugestie!





Te aştept şi data viitoare!



Până atunci... s'auzim numai de bine!